Necazuri? Probleme? Incercari?

Cuvinte rostite de pastorul Luigi Mitoi in predica "Etapele vietii lui Moise", pe care o puteti asculta aici: http://www.resursecrestine.ro/predici-audio/Luigi%20Mitoi/Eroii%20Bibliei.htm

De mentionat ca: un text luat din context este un pretext. Asadar, nu interpretati gresit anumite informatii scrise mai jos, ca fiind independente. Unele sunt, dar altele nu. :)

Citez: " Nimic nu este la intamplare. Toate lucrurile sunt in providenta lui Dumnezeu care guverneaza istoria in functie de voia Sa. [...]

Viata este un lucru complicat. Viata este un proces compus din evenimente si la inceputul vietii esuam in anumite evenimente pentru ca nu stim cum sa ne comportam mai bine. [...]

Moise a trait 120 de ani: nu putin, nu mult. Atunci cand spui putin, putin este un cuvant care exprima absolutul subiectivismului. Ce inseamna putin? Putin e in general ce nu ne ajunge noua, dar nu intotdeauna tot ce nu ne ajunge noua e putin. Mult, de asemenea este un cuvant flexibil: nu intotdeauna ce spunem noi ca-i mult e mult. [...] Moise a trait 120 de ani. Daca noi am fi trait 300, Moise ar fi trait putin 120, dar pentru ca noi traim 70-80, Moise traieste mult 120. Ce subiectiv e omul cand apreciaza lucrurile in functie de dorintele si realitatea din viata lui.[...]

Moise este un alt om de la o perioada la alta. Te uiti la el in prima perioada si zici: "Asta-i Moise!". Il intalnesti mai tarziu intr-o alta perioada de timp si desi seamana cu Moise, nu mai e el. La fel se intampla in a III-a perioada de timp, cand spui: "El e Moise!". Si-ti dai seama ca nu e nici Moise pe care l-ai cunoscut, nici cel care ti-a creat probleme data trecuta cand l-ai vazut si nu era el, e un altul. Si spui: "Domnule, cati oameni pot fi intr-un om?". Probabil ca raspunsul e: "Multi." ;)) [...]

Oamenii care n-au o viata publica cred ca e o mare fericire in viata publica, dar cei care o au, isi dau seama ca atunci cand traiesti doar pentru altii nu mai ai timp sa traiesti pentru tine.[...]

Ei au uitat, dupa cum oamenii uita multe lucruri, si de cele mai multe ori cele pe care ar trebui sa le tina minte. ;)) [...]

Evenimenul acesta de criza, din viata lui Moise, il pune in fata unor realitati pe care el nu le-a cunoscut. [...]

Sa nu fi incercat, sa nu treci prin teasc, sa nu simti durerea, sa nu gusti din ea, inseamna sa mori cum te-ai nascut fara sa inveti nimic din viata.[...]


Daca in viata dumitale nu va veni o criza, simpla dorinta de a te schimba, nu se va realiza.

Ce-l obliga pe om sa se schimbe, este criza. [...]

Criza, desi doare ca biciul, e o mare binecuvantare. :) [...]

Dumnezeu nu inalta ce e inaltat. Dumnezeu inalta ce e smerit. [...]

Orice te opreste sa inveti sa fi om este un blestem: banii te pot opri, scoala te poate opri, aerele te pot opri -adica mandria, prostia si multe alte lucruri care par sanse si privilegii. [...]

Sa traiesti 40 de ani si sa nu-L cunosti pe Dumnezeul cerului si al pamantului e culmea falimentului. Si Moise a trait 40 de ani si nu L-a cunoscut pe Dumnezeu. Si Dumnezeu este obligat sa aduca o criza, o durere, un necaz, o nenorocire in viata lui, ca sa-l scoata din starea de MEDIOCRITATE si sa-l duca sa-l implice intr-o scoala a durerii ca sa scoata spuma din el, sa scoata untul din el, sa scoata smantana din el.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este UMILINTA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este SUFERINTA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este SINGURATATEA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este ANONIMATUL.

Moise avea nevoie de o asemenea umilinta pentru ca mai tarziu sa poata sa faca si lucruri mari. [...]

Ascultati-ma, cei carora va trece prin minte sa faceti lucruri mari inainte sa faceti lucrurile mici: Dumnezeu va sta impotriva. Daca vrei sa cuceresti doua cetati, mai intai trebuie sa cuceresti una.

Daca nu sti sa faci lucrurile mici, cum iti permiti sa-ti treaca prin minte sa faci lucrurile mari?
Regula asta la Dumnezeu e fundamentala.

Pe om nu-l face credincios luxul, ci necazul, durerea. [...]

Si acum uitati statistica lui Dumnezeu: te pregateste doua zile ca sa slujesti una, te pregateste 80 de ani ca sa slujesti 40, te pregateste 2 ore ca sa slujesti o ora. => Timpul de pregatire este dublul timpului de slujire.

Umilinta care vine de la Domnul nu e vesnica, ea e doar o scoala si cand ai trecut examenul, Dumnezeu te scoate din scoala si te baga in fabrica.

Cand un om nu trece prin suferinta, poate sa aiba cata scoala vrea, ca scoala-i buna, dar nu-i destula. Cand un om nu trece prin singuratate si anonimat, cand un om nu ramane odata in viata singur cu oile, sa se vada ultimul om de pe fata pamantului si sa-si piarda epoletii, omul acela inca nu e incercat si inca nu este un om intreg.

Sa nu ne suparam pe Dumnezeu si sa nu cartim daca in viata trecem prin necazuri, pentru ca necazurile ne invata o parte a vietii pe care n-am stiut-o pana acum.

Necazurile, ne dau jos din starea de printi, si ne COBOARA CU PICIOARELE PE PAMANT unde traiesc oamenii care sunt chemati in slujba. [...]

Dumnezeu nu cheama printzi in slujire! Dumnezeu il ia pe printz, il pune in presa si apasa pana nicinu mai miroase a printz si atunci ii spune: "Acum du-te si slujeste!"

Procesul acesta este un proces lung, dureros, complicat si probabil ca la modul absolut nu se finalizeaza niciodata. " Citat inchis ;)).

Credinta pentru putin credinciosi :)

Si de va va fi greu, sa nu uitati ca nimic nu-i imposibil pentru cel ce crede!
A.P.

Grăuntele de muştar

"Împărăţia este asemenea unui grăunte de muştar: cînd îl semeni în pămînt este cel mai mic dintre toate seminţele din lume, dar după ce l‑ai semănat, creşte şi depăşeşte toate plantele", citim în Evanghelia după Marcu.

Matei 13:31 Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa.

Matei 17:20 "Din pricina puţinei voastre credinţe", le-a zis Isus. "Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici colo', şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.

Marcu 4:31 Se aseamănă cu un grăunte de muştar, care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pământ;

Luca 13:19 Se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om, şi l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui."

Luca 17:6 Şi Domnul a zis: "Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice dudului acestuia: ,Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare', şi v-ar asculta.

Mountain Moving (The Mustard Seed Song) - by Jack Marti

Grăuntele de muştar era cunoscut proverbial ca fiind foarte mic. Iisus a mai făcut aluzie la acesta cînd a zis: "Dacă aţi avea credinţă cît un grăunte de muştar"... Or, această parabolă pune accentul pe disproporţia între început – "cel mai mic" şi sfîrşit – "foarte mare"! În această comparaţie, ca şi în cea de mai înainte, Iisus răspundea la scandalul contemporanilor săi, care, probabil, i‑a fost adus ca obiecţie de mai multe ori: intervenţia lui Mesia – trimisul lui Dumnezeu – era aşteptată ca triumfală şi rapidă... iar "seara cea mare" a lui Dumnezeu nu venea.

Tabita Zemora- Cat un graunte de mustar

În faţa răsturnărilor spectaculoase ale speranţelor iudaice, misiunea lui Iisus părea atît de neînsemnată! Însă Marcu răspunde şi la scandalul timpului său şi, se vede clar, că şi la cel al timpului nostru. În epoca în care îşi redacta Evanghelia, un fapt indiscutabil tulbura spiritele: cum se făcea că poporul ales, Israel, nu primise evanghelia lui Iisus? Nu era oare acest fapt falimentul planului lui Dumnezeu? Or, Iisus însuşi, oricît de genial predicator era, nu a reuşit să‑i convertească pe contemporanii săi, nici măcar propria lui familie. Totuşi, el credea că nu‑şi pierduse timpul semănînd "mica lui sămînţă". Istoria i‑a dat dreptate....

Dana Oprea - Cand incercarile prea grele ni se par

De atunci, oricine a "semănat" un germene într‑un suflet, oricine s‑a angajat în slujirea unei opere pentru a‑i ajuta pe fraţii săi, oricine încearcă să semene vestea cea bună, se poate sprijini pe acest cuvînt al lui Iisus, pentru a depăşi propriile descurajări şi eşecuri momentane. Părinţi şi bunici, care aveţi impresia că aţi ratat o educaţie, luaţi un mic bob de muştar în mînă şi veţi simţi că sînteţi, chiar prin micimea rezultatelor aparente, invitaţi la speranţă.

Preot Cornel Cadar

http://www.evenimentul.ro/articol/grauntele-de-mustar-0.html