Utilitatea medicalã a cofeinei
S-a demonstrat cã actiunea cofeinei asupra organismului uman este una de crestere a ritmului
respirator prin stimularea acelei pãrti a creierului responsabilã cu nivelul dioxidului de carbon din sânge.
Cofeina poate mãri ritmul respirator prin consolidarea actiunii diafragmei, care este principalul muschi implicat in procesul de inspiratie si expiratie. Un studiu a arãtat faptul cã aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii.
Pe lângã efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folositã cu succes si in provocarea respiratiei la nou-nãscutii care au insuficientã respiratorie.
Consumatã o datã cu hrana obisnuitã, cofeina creste ritmul de convertire a hranei in energie. Consumatã intre mese, produce un transfer al grãsimilor din depozitele celulare cãtre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie.
Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesitã prescriptie medicalã. Cofeina este des inclusã in preparate prescrise de medic sau in cele care nu necesitã prescriptie medicalã pentru durerile de cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente in aceste retete.
Cofeina a fost folositã si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folositã pentru a obtine acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.
Dependenta de cofeinã
Din punct de vedere tehnic, drogul este o substantã folositã sã previnã ori sã vindece o afectiune sau sã augumenteze starea bunã fizicã sau mentalã a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate rãspunde la toate aceste solicitãri, dar pânã la un anumit punct.
Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substantã chimicã ce poate fi folositã in scopuri medicale sau nu, ea este folositã mai adesea fãrã prescriptie medicalã, pentru efectele sale asupra stãrii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.
Cofeina purã este un praf alb cu gust amar ce se aseamãnã cu amidonul. Este solubilã in procentaj moderat in apã la temperatura corpului omenesc si usor solubilã in apa incãlzitã. Proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreazã tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupã ceai si cafea, cea mai importantã sursã de cofeinã o reprezintã bãuturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursã importantã este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fãrã prescriptie.
Persoanele care consumã in mod regulat cantitãti mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeazã adesea cã organismul lor s-a adaptat acestor cantitãti, astfel cã si toleranta la aceastã substantã creste; rezultatul este cã ei trebuie sã mãreascã si consumul pentru ca substanta sã mai aibã efect stimulator.
Pe de altã parte, dacã unii renuntã la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datoratã dependentei lor fizice si mentale fatã de acest drog.
Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmatiile conform cãrora cofeina stimuleazã activitatea sistemului nervos central - creierul si mãduva spinãrii – se bazeazã pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeazã mai mult pe aparitia efectelor drogului asupra stãrii si comportamentului si se presupune cã activitatea creierului este afectatã intr-o anumitã mãsurã.
Observatiile fãcute asupra creierului animalelor aratã cã prezenta cofeinei intensificã activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociazã unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adânci (asociate instinctului si emotiei).
Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitãtii au arãtat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante.
O performantã redusã se inregistreazã, insã, in cazul activitatilor in care este necesarã o coordonare foarte bunã si o fermitate a miscãrilor mâinilor. Cofeina afecteazã coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mâinilor, uneori numite ”agitatiile cafelei”.
Cercetãrile pornite de la ipoteza cã aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. In plus, este evident faptul cã bãutul a câteva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sã conducã o masinã. De fapt, cofeina il poate face cu atât mai periculos, deoarece adâncirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sã creadã cã poate face lucruri cãrora reactiile si perspicacitatea lui slãbite nu le poate face fatã. In loc sã fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos.
Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decât ceilalti, unii dintre ei putând suferi de anumite forme de insomnie sau de o proastã dispozitie matinalã. Cafeaua creste tensiunea arterialã si mãreste numãrul de bãtãi ale inimii. Desi modificãrile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, cã existã o conexiune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratorii.
Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretatã in stomac, dar reduce, pe de altã parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insã o accelereazã in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburãri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire.
Pe lângã efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul reduc capacitatea
organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datoritã similitudinii cu anumite pãrti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maximã importantã in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultãti la nastere.Desi evidenta nu este concludentã, este mai intelept sã folositi cofeina cu atentie si moderat pe perioada sarcinii.
Iti incepi saptamana si ziua cu o cana de cafea aburinda in mana... Iti da energie si putere pentru a face fata provocarilor care te asteapta. Peste cateva ore, iti mai umpli o ceasca. Dar cat de buna este cafeaua... zilnica pentru sanatatea ta? Vreme indelungata, specialistii au incercat sa descopere care este impactul pe care il are cafeaua asupra organismului uman, in conditiile in care cantitatea consumata nu este de neglijat. Iata cateva dintre miturile legate de consumul de cafea.
1. Cafeaua nefiltrata ridica probleme de sanatate
Potrivit rezultatelor a doua studii de specialitate, consumul de cafea nefiltrata este asociat cu un nivel crescut de LDL,respectiv colesterol nociv, precum si de homocisteina (aminoacid, care se regaseste zilnic in cantitati mici in organismul
nostru. Insa un nivel ridicat al acestei substante chimice naturale duce la o crestere a riscului aparitiei bolilor cardiovasculare).
2. Consumul de cafea determina aparitia bolilor cardiovasculare
Cafeaua, ca stimulant, se crede ca determina aparitia unor variate forme de boli de inima. Literatura de specialitate arata insa faptul ca acest lichid, consumat in cantitati moderate, nu are efecte negative asupra starii de sanatate. Studii tot mai ample si aprofundate indica faptul ca un consum moderat de cafea nu reprezinta un factor de risc major in cazul bolilor
cardiovasculare.
3. Consumul de cafea predispune la ulcer
Excesul acizilor din stomac poate determina aparitia ulcerului si un consum exagerat de cafea contribuie la crestereanivelului acestora.
Este necesara sublinierea unui aspect - desi consumul de cafea si de alimente picante nu poate cauza aparitia ulcerului, totusi acesti factori pot agrava un ulcer existent.
4. Cafeaua nu este benefica sanatatii reproductive
Pierderile de sarcina, copii care au, la nastere, o greutate sub limita normala, infertilitatea. Toate acestea sunt asociate cu un consum ridicat de cafea. Totusi exista prea putine dovezi certe care sa arate ca un consum moderat de cafea in timpul sarcinii poate influenta negativ fatul sau mama.Cu siguranta, nu s-a spus tot ce se putea spune despre consumul de cafea. Sunt necesare mai multe studii pentrua se stabili date concludente. In cazul in care aveti un consum exagerat de cafea, este bine sa reduceti cantitatea (o cana de cafea pe zi este mai mult decat suficient).
Efectele cafelei consumata in exces:
Surse:
http://www.sfantatreime.ro/ro/stiintifice/efectele%20consumului%20de%20cofeina%20asupra%20organismului.pdf
http://stiri.acasa.ro/articole/sanatate/Cafeaua-viciu-sau-beneficiu-
