Tendinta de suicid in randul romanilor este in continua crestere, in ultima perioada. 2.594 de romani s-au sinucis, numai in 2007. Un studiu american, din 2007, arata ca suicidul este a treia cauza de deces printre adolescentii cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani. Un alt studiu, realizat in randul elevilor din ultimul an de liceu, a aratat ca 3% dintre ei au avut tentative de suicid care s-au finalizat cu spitalizari, iar in cazul a 9% dintre ei acestea au ramas simple tentative. Alti 16% dintre liceeni s-au gandit sa se sinucida si aproximativ 30% au avut o stare depresiva, in perioada in care a fost realizat studiul.
Asta e in
Uneori, asa cum este cazul Andradei Mocanescu, care s-a aruncat de la etajul 10 al blocului in care locuia, la inceputul acestei saptamani, cauza poate fi apartenenta la un microgrup social. „Cauzele sinuciderii in randul adolescentilor sunt, in general, nerecunoasterea apartenentei acestora la un grup social sau nerecunoasterea si neacceptarea valorilor lor personale, de catre cei din jurul lor.
De asemenea, mediul in care traiesc poate sa nu ii securizeze emotional, sa nu-i valorizeze si sa nu ii accepte. O alta cauza sunt parintii acestor copii, care sunt absenti, exigenti si indiferenti cu ei. Uneori, acestia chiar abandoneaza rolul de parinti, pentru ca sunt depasiti de situatie sau lucreaza prea mult si nu mai au timp de nimic.
O ultima cauza este frica acestor tineri de consecintele comportamentelor lor, netolerate de familiile lor”, ne-a declarat Aurelia Stanculescu, directorul Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.
Psihologii sunt de parere ca apartenenta adolescentilor la un anumit grup ii poate determina pe acestia sa recurga la gesturi extreme. „Un adolescent poate si nu poate fi influentat de grup sa se sinucida, totul depinde de personalitatea acestuia.
Cedeaza cei care au o personalitate slaba, mai instabila si sunt mai usor influentabili. Nu stiu daca putem da vina pe un astfel de grup. Mai bine ar fi sa identificam motivele care l-au determinat pe un tanar sa intre intr-un anumit grup. In cazul fetei de 12 ani care s-a sinucis, sunt convinsa ca a existat un semnal de alarma, prin care aceasta a spus ca are probleme”, ne-a declarat Cristina Vasiloiu, psiholog la Scoala Nr. 117, din Bucuresti.
Aceasta ne-a mai spus ca tinerii intra in diverse grupuri
deoarece se simt dati la o parte de prietenii de la scoala sau de acasa si simt nevoia, ulterior, sa iasa in evidenta, sa socheze. (E.L.)
Cine sunt si ce vor grupurile subculturilor urbane
Emo – melancolicii si depresivii
Emo este o subcultura al carei adepti se imbraca in negru, au coafuri ce le acopera o parte din fata, de regula unul dintre ochi,
si recurg in cele mai multe cazuri la piercing. Vegetarieni, melancolici si depresivi, antisociali, cu tendinte spre suicid, emo se considera neintelesi de societate si se retrag in propriile
comunitati.
Marea majoritate a adeptilor acestui curent sunt adolescenti care au trecut prin anumite traume cauzate de despartirea de persoana iubita, divortul parintil
or sau lipsa de comunicare cu familia, termenul de „emo” fiind derivat de la cuvantul „emotional”.
Muzica preferata de acestia e un soi de subgen al rockului cu influente punk, cele mai cunoscute formatii ale genului fiind: A Fire Inside, Funeral for a Friend, Tokio Hotel, Fall Out Boy si Panic at the Disco. Gothic – f
ascinatii de macabru.
Daca emo este un curent antisocial, subcultura gothic, desi are, la randu-i, tente anarhiste, pledeaza mai degraba pentru toleranta. Adeptii gothic se imbraca de asemenea in negru, dar apeleaza si la machiajul intens al ochilor, in nuante inchise, isi vopsesc parul si unghiile tot in negru si se imbraca intr-un stil ciudat ce combina stilul epocii victoriene cu perioada medievala.
Fascinati de macabru, respingand conservatorismul si declarandu-se adeptii creativitatii, membrii respectivei comunitati au o perceptie in acelasi timp morbida si mistica asupra vietii. In cadrul trupelor notabile de gothic-rock se numara: Bah
aus, The Cure, The Sisters of Mercy si Siouxyie & Banshees.
Hip-hop-ul – muzica cu mesaj vulgar
Prin definitie o cultura urbana, hip-hop-ul include arta graffiti,
break-dance-ul si muzica rap. Oferind constiinta apartenentei la un grup social, hip-hop-ul contine mesaje clare adresate societatii, cel mai adesea folosind
cuvinte vulgare si expresii violente la adresa prostiei, a ipocriziei si a sistemelor politice si sociale. Blugii foarte largi, cu talie joasa, lanturile groase
atarnate la gat sau la pantaloni, baticurile si sepcile sunt vestimentatia preferata de „baietii de cartier”, care adera, de regula, la diverse grupuri. Genurile de dans difera in aceasta cultura, unul
dintre cele mai complicate fiind break-dance-ul, ce contine de la cele mai dificile elemente de
acrobatie la sol pana la cele mai fine miscari de balet, este un stil in care in
veti sa-ti controlezi corpul si
temperamentul pana la cele mai mici detalii.
Punk – strigatul de libertate
Libertatea fata de societate, in fata careia refuza sa se supuna, este punctul de plecare al punk-ului. Frizura gen creasta sau tepi, geansii rupti, bocancii cu bot de fier si piercingul sunt
punctele de reper ale aspectului exterior cu care se prezinta in public punkistii. Muzica ce sta la baza acestei subculturi este muzica scurta, rapida si dura, cu instrumentatie minima
si versuri de multe ori politice sau nihiliste. Trupe precum Ramones, Sex Pistols si The Damned sunt considerate a fi intemeietoare ale genului.
„Cauzele sinuciderii in randul adolescentilor sunt, in general, nerecunoasterea apartenentei acestora la un grup social sau nerecunoasterea si neacceptarea valorilor lor personale de catre cei din jurul lor.”, - Aurelia Stanculescu, directorul Centrului de Asistenta Educationala Bucuresti
Gandul - Joi, 15 mai 2008