Necazuri? Probleme? Incercari?

Cuvinte rostite de pastorul Luigi Mitoi in predica "Etapele vietii lui Moise", pe care o puteti asculta aici: http://www.resursecrestine.ro/predici-audio/Luigi%20Mitoi/Eroii%20Bibliei.htm

De mentionat ca: un text luat din context este un pretext. Asadar, nu interpretati gresit anumite informatii scrise mai jos, ca fiind independente. Unele sunt, dar altele nu. :)

Citez: " Nimic nu este la intamplare. Toate lucrurile sunt in providenta lui Dumnezeu care guverneaza istoria in functie de voia Sa. [...]

Viata este un lucru complicat. Viata este un proces compus din evenimente si la inceputul vietii esuam in anumite evenimente pentru ca nu stim cum sa ne comportam mai bine. [...]

Moise a trait 120 de ani: nu putin, nu mult. Atunci cand spui putin, putin este un cuvant care exprima absolutul subiectivismului. Ce inseamna putin? Putin e in general ce nu ne ajunge noua, dar nu intotdeauna tot ce nu ne ajunge noua e putin. Mult, de asemenea este un cuvant flexibil: nu intotdeauna ce spunem noi ca-i mult e mult. [...] Moise a trait 120 de ani. Daca noi am fi trait 300, Moise ar fi trait putin 120, dar pentru ca noi traim 70-80, Moise traieste mult 120. Ce subiectiv e omul cand apreciaza lucrurile in functie de dorintele si realitatea din viata lui.[...]

Moise este un alt om de la o perioada la alta. Te uiti la el in prima perioada si zici: "Asta-i Moise!". Il intalnesti mai tarziu intr-o alta perioada de timp si desi seamana cu Moise, nu mai e el. La fel se intampla in a III-a perioada de timp, cand spui: "El e Moise!". Si-ti dai seama ca nu e nici Moise pe care l-ai cunoscut, nici cel care ti-a creat probleme data trecuta cand l-ai vazut si nu era el, e un altul. Si spui: "Domnule, cati oameni pot fi intr-un om?". Probabil ca raspunsul e: "Multi." ;)) [...]

Oamenii care n-au o viata publica cred ca e o mare fericire in viata publica, dar cei care o au, isi dau seama ca atunci cand traiesti doar pentru altii nu mai ai timp sa traiesti pentru tine.[...]

Ei au uitat, dupa cum oamenii uita multe lucruri, si de cele mai multe ori cele pe care ar trebui sa le tina minte. ;)) [...]

Evenimenul acesta de criza, din viata lui Moise, il pune in fata unor realitati pe care el nu le-a cunoscut. [...]

Sa nu fi incercat, sa nu treci prin teasc, sa nu simti durerea, sa nu gusti din ea, inseamna sa mori cum te-ai nascut fara sa inveti nimic din viata.[...]


Daca in viata dumitale nu va veni o criza, simpla dorinta de a te schimba, nu se va realiza.

Ce-l obliga pe om sa se schimbe, este criza. [...]

Criza, desi doare ca biciul, e o mare binecuvantare. :) [...]

Dumnezeu nu inalta ce e inaltat. Dumnezeu inalta ce e smerit. [...]

Orice te opreste sa inveti sa fi om este un blestem: banii te pot opri, scoala te poate opri, aerele te pot opri -adica mandria, prostia si multe alte lucruri care par sanse si privilegii. [...]

Sa traiesti 40 de ani si sa nu-L cunosti pe Dumnezeul cerului si al pamantului e culmea falimentului. Si Moise a trait 40 de ani si nu L-a cunoscut pe Dumnezeu. Si Dumnezeu este obligat sa aduca o criza, o durere, un necaz, o nenorocire in viata lui, ca sa-l scoata din starea de MEDIOCRITATE si sa-l duca sa-l implice intr-o scoala a durerii ca sa scoata spuma din el, sa scoata untul din el, sa scoata smantana din el.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este UMILINTA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este SUFERINTA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este SINGURATATEA.

Metoda lui Dumnezeu sa formeze oameni este ANONIMATUL.

Moise avea nevoie de o asemenea umilinta pentru ca mai tarziu sa poata sa faca si lucruri mari. [...]

Ascultati-ma, cei carora va trece prin minte sa faceti lucruri mari inainte sa faceti lucrurile mici: Dumnezeu va sta impotriva. Daca vrei sa cuceresti doua cetati, mai intai trebuie sa cuceresti una.

Daca nu sti sa faci lucrurile mici, cum iti permiti sa-ti treaca prin minte sa faci lucrurile mari?
Regula asta la Dumnezeu e fundamentala.

Pe om nu-l face credincios luxul, ci necazul, durerea. [...]

Si acum uitati statistica lui Dumnezeu: te pregateste doua zile ca sa slujesti una, te pregateste 80 de ani ca sa slujesti 40, te pregateste 2 ore ca sa slujesti o ora. => Timpul de pregatire este dublul timpului de slujire.

Umilinta care vine de la Domnul nu e vesnica, ea e doar o scoala si cand ai trecut examenul, Dumnezeu te scoate din scoala si te baga in fabrica.

Cand un om nu trece prin suferinta, poate sa aiba cata scoala vrea, ca scoala-i buna, dar nu-i destula. Cand un om nu trece prin singuratate si anonimat, cand un om nu ramane odata in viata singur cu oile, sa se vada ultimul om de pe fata pamantului si sa-si piarda epoletii, omul acela inca nu e incercat si inca nu este un om intreg.

Sa nu ne suparam pe Dumnezeu si sa nu cartim daca in viata trecem prin necazuri, pentru ca necazurile ne invata o parte a vietii pe care n-am stiut-o pana acum.

Necazurile, ne dau jos din starea de printi, si ne COBOARA CU PICIOARELE PE PAMANT unde traiesc oamenii care sunt chemati in slujba. [...]

Dumnezeu nu cheama printzi in slujire! Dumnezeu il ia pe printz, il pune in presa si apasa pana nicinu mai miroase a printz si atunci ii spune: "Acum du-te si slujeste!"

Procesul acesta este un proces lung, dureros, complicat si probabil ca la modul absolut nu se finalizeaza niciodata. " Citat inchis ;)).

Crampeie din DUMNEZEU

Ioel 2:13 Sfâşiaţi-vă inimile nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate, şi-I pare rău de relele pe care le trimite.


Exodul 34:6 Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat: "Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie,

Exodul 34:7 care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!"

Evrei 2:14 Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul,
Evrei 2:15 şi să izbăvească pe toţi aceia, care prin frica morţii erau supuşi robiei toată viaţa lor.
Evrei 2:16 Căci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam.

Evrei 2:17 Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.

Evrei 2:18 Şi prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.

Evrei 3:1 De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus,
Evrei 3:2 care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum şi Moise a fost "credincios în toată casa lui Dumnezeu."

Tefania 3:17 Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine.

Romani 8:36 După cum este scris: "Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat."
Romani 8:37 Totuşi în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Romani 8:38 Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, Romani 8:39 nici inaltimea, nici adancimea, nici o alta faptura, nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Hristos, Domnul nostru.

Romani 9:1 Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor,
Romani 9:2 că simt o mare întristare, şi am o durere necurmată în inimă.


Efeseni 2:1 Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,
Efeseni 2:2 în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
Efeseni 2:3 Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi.

Efeseni 2:4 Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru
dragostea cea mare cu care ne-a iubit,

Efeseni 2:5 măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).
Efeseni 2:6 El ne-a înviat împreună, şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus,
Efeseni 2:7 ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.

1 Ioan 4:5 Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume, şi lumea îi ascultă.
1 Ioan 4:6 Noi însă suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu, ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu, nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem duhul adevărului şi duhul rătăcirii.

1 Ioan 4:7 Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu, şi cunoaşte pe Dumnezeu.

1 Ioan 4:8 Cine nu iubeşte, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste.

1 Ioan 4:9 Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El.
1 Ioan 4:10 Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi, şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.
1 Ioan 4:11 Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii.
1 Ioan 4:16 Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cine rămâne în dragoste, rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el.

Isaia 54:10 Pot să se mute

munţii,

pot să se

clatine

dealurile, dar

dragostea Mea




nu se va muta

de la tine,

şi legământul

Meu

de pace

nu se va

clătina,

zice Domnul,

care are

milă

de tine."

Ieremia 31:17 Este nădejde pentru urmaşii tăi, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ţinutul lor!'

Ieremia 31:18 Aud pe Efraim bocindu-se: ,M-ai pedepsit, şi am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu!

Ieremia 31:19 După ce m-am întors, m-am căit; şi după ce mi-am recunoscut greşelile, mă bat pe pulpă; sunt ruşinat şi roşu de ruşine, căci port ocara tinereţii mele.' -

Ieremia 31:20 ,Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit
de Mine?' ,Căci când vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu
gingăşie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru
el, şi voi avea milă negreşit de el, zice Domnul. -

1 Ioan 4:17 Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta: astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii.
1 Ioan 4:18 În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste.

1 Ioan 4:19 Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi.

2 Cronici 33:13 I-a făcut rugăciuni; şi Domnul, lăsându-Se înduplecat, i-a ascultat cererile, şi l-a adus înapoi la Ierusalim în împărăţia lui. Şi Manase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu.

Psalmii 23:1 Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

Matei 2:6 ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel."
Ioan 10:2 Dar cine intră pe uşă, este păstorul oilor.
Ioan 10:11 Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.
Ioan 10:14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,
1 Petru 2:25 Căci eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.

1 Petru 5:4 Şi când Se va arăta Păstorul cel mare, veţi căpăta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei.
Apocalipsa 7:17 Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor."

Psalmii 21:7 Căci împăratul se încrede în Domnul; şi bunătatea Celui Prea Înalt îl face să nu se clatine.

Psalmii 25:6 Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice.

Psalmii 25:7 Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!

Psalmii 27:13 O! dacă n-aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului pe pământul celor vii!...

Psalmii 31:19 O, cât de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine, şi pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor!

Psalmii 33:5 El iubeşte dreptatea şi neprihănirea; bunătatea Domnului umple pământul.

Psalmii 33:18 Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce se tem de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,

Psalmii 36:5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta până la nori.

Isaia 48:17 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: ,Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!

Geneza 17:1 Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă ani, Domnul i S-a arătat, şi i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea, şi fii fără prihană.
Exodul 6:3 Eu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de el sub Numele Meu ca ,Domnul."

Iov 5:17 Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.

Iov 11:7 Poţi spune tu că poţi pătrunde adâncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?

Iov 33:4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
Iov 34:10 Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!

Psalmii 78:35 îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stânca lor, şi că Dumnezeul Atotputernic este Izbăvitorul lor.
Apocalipsa 1:8 "Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul", zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.

Apocalipsa 4:8 Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte şase aripi, şi erau pline cu ochi de jur împrejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte, ziceau fără încetare: "Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!"

Apocalipsa 11:17 şi au zis: "Îţi mulţumim Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, care eşti şi care erai şi care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare, şi ai început să împărăţeşti.
Apocalipsa 15:3 Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Şi ziceau: "Mari şi minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al Neamurilor!
Apocalipsa 16:7 Şi am auzit altarul zicând: "Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!"

Apocalipsa 19:6 Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea:
"Aleluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească.

Apocalipsa 21:22 În cetate n-am văzut nici un Templu; pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, sunt Templul ei.

MUNŢI PREFĂCUŢI ÎN ŞES

Cine eşti tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc şes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful templului, în mijlocul strigătelor de: „îndurare, îndurare cu ea”. Zaharia 4.7


În această zi un munte de greutăţi sau de lipsuri cumplite poate să apară în viaţa noastră şi judecând omeneşte s-ar părea că nu se poate găsi nici o cale pe care să trecem peste acest munte sau să-l ocolim. Dar îndată ce intervine credinţa, muntele va dispare şi în locul lui va fi o câmpie. Pentru aceasta, credinţa trebuie, înainte de toate, să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu care zice: „Lucrul acesta nu se va face nici prin tărie, nici prin putere, ci prin Duhul Meu, zice Domnul Oştirilor". Acest mare adevăr este puterea care ne face să biruim încercările de neînvins ale vieţii.


Eu văd că nu pot să fac nimic, şi că orice sprijin omenesc nu este decât o deşertăciune. Nu pot într-adevăr să mă reazem pe nici un sprijin văzut, dar puterea mea este în Duhul Sfânt nevăzut. Dumnezeu singur trebuie să lucreze şi eu trebuie să încetez de a mă încrede în oameni şi în mijloacele omeneşti.


Când Cel Atotputernic ia în mână treburile poporului Său, munţii de greutate dispar. Popoarele sunt în mâna Sa mai uşoare decât o minge în mâna unui copil, şi El pune la dispoziţia mea puterea care le face să se mişte. Dacă acum Domnul mă cheamă să mut unul din aceşti munţi, o voi face în numele Său. Oricât de înalt ar fi, el se preface în câmpie înaintea mea, o făptură slabă; căci Domnul a vorbit.
Cine ar putea să se teamă, când are lângă el pe Dumnezeu Cel Atotputernic?

Dumnezeul crizelor noastre I

A început să ni se facă frică... Visăm copii cu burţile lipite se şira spinării, cipuri, cozi la orez, cantine sociale.

Ziua de mâine e îmbrăcată în culori tot mai negre. Citisem undeva că Van Hals e singurul pictor ce-a reuşit să realizeze 48 nuanţe de negru. Noi ni le-am însuşit pe toate.

Panica s-a instaurat liniştită peste români după ce a zguduit frăţietatea din America. Eram într-o biserică şi la timpul de rugăciune am primit un bilet de peste ocean cu dorinţa de-a ne ruga pentru sora Viorica ca să-şi poată vinde cele 8 case pe care le-a construit cu bani din bancă şi acum nu i le mai cumpără nimeni. Nu ştiu dacă le-a vândut pentru că rugăciunea mi s-a părut destul de moale şi neconcludentă.

M-am hotărât să scriu despre criză pentru că-i trendy subiectul.

O primă cugetare ar fi că, deşi suntem de câţiva ani buni în criză spirituală, aceasta n-a fost sesizată de mulţi. A trebuit să ne fie atacat contul şi locul de muncă, să ne panicăm, dovadă a faptului că Împărăţia lui Dumnezeu e prioritară doar pentru puţini.

Omenirea e în criză spirituală, morală, familială, politică, relaţională şi abia la urmă economică pentru că acest colaps economic este consecinţa celorlalte falimente.

Analogia cu plecarea spre Canaan a poporului ales nu poate să ne scape. Deşi li se propusese o viaţă minunată în ţara promisă, aceasta părea atât de îndepărtată, iar castraveţii Egiptului atât de buni.

Niciodată nu s-au frământat pe drum decât din cauza mâncării ce li se părea că lipseşte. Au mai plâns când a murit Moise. După ce l-au bârfit la greu şi i-au uzurpat autoritatea cât au putut, când a murit l-au bocit 30 de zile. La noi la pocăiţi, bun eşti când eşti mort.

Dar nu despre asta vroiam să scriu eu acum, ci despre criză. Şi nici măcar despre ea, ci despre Cel care se vorbeşte aşa puţin în criză: Dumnezeu. (va urma)

V l a d i m i r _ P u s t a n


Sursa: http://www.ciresarii.ro/new/editorial.php