Cine si-ar dori sa aiba creier de furnica?

Profesoara Furnica isi invata elevii cum sa ajunga la mancare

Cine si-ar dori sa aiba un creier de furnica? Se pare insa ca ele nu sunt prea complexate din cauza asta, iar comportamentul lor "social" complex nu inceteaza sa uimeasca. Un nou studiu arata ca relatia mentor-discipol poate fi adaugata printre minunatiile furnicilor.

.Nigel Franks si Tom Richardson de la Universitatea Bristol din Anglia au urmarit cum functioneaza asa numitele tandemuri, la furnicile Temnothorax albipennis. Cercetatorii au urmarit cum se comporta doua furnici pe drumul pe care il fac intre o sursa de mancare si cuib. Ei au descoperit ca furnica ghid, care merge in fata si care cunoaste drumul pana la sursa de mancare incetineste din cand in cand asteptand-o pe cealalta si nu o ia inainte pana cand aceasta nu o urmeaza. In timp, cele doua ajung sa mearga cu aceeasi viteza."Acest comportament este de o simplitate superba", a spus Richardson. "Daca un experimentator il ia de pe drum
pe elev si il loveste cu un fir de par pe profesor de doua ori pe secunda sau mai des, acesta isi continua drumul."

Biologii au o anumita definitie tehnica pentru relatia profesor-elev: un individ se comporta ca un profesor daca isi sacrifica un castig potential pentru a ajuta un neofit. In cazul furnicilor, profesorul isi sacrifica viteza, dat fiind ca se constata ca furnica, de una singura, ajunge pana la mancare chiar si de patru ori mai repede decat atunci cand este acompaniata de un elev. Insa elevii gasesc mancarea cu ajutorul profesorilor mult mai rapid decat ar face-o singuri.Este interesant ca alteori, in situatii in care este necesara transmiterea informatiei mai repede, furnicile folosesc si alte metode mai rapide decat "meditatiile" oferite in tandemuri profesor-elev.

Furnicile au, de pilda, posibilitatea de a transmite informatia cu ajutorul unor urme de feromoni (niste substante chimice) lasate pe pamant.Franks si Richardson sustin in plus ca definitia uzuala a relatiei profesor-elev este prea slaba, ca o adevarata relatie profesor-elev necesita si un anumit feed-back de la elev spre profesor. "Profesorul furnizeaza informatii sau ghidare intr-un ritm in care elevul este capabil sa asimileze, iar elevul semnalizeaza profesorului cand o parte a 'lectiei' a fost invatata, iar lectia poate sa continue. Un proces de invatare real implica intotdeauna un feed-back in ambele directii", remarca Franks.Interesant este ca furnicile se califica chiar si daca folosim aceasta definite mai stricta.

O explicatie a acestui comportament complex (in pofida sistemului nervos extrem de simplist al fiecarei furnici in parte), devine accesibila odata ce intelegem ca, in realitate, furnicile nu sunt niste animale sociale (in sensul in care, de exemplu, o turma de oi formeaza o "societate"). In realitate, adevaratul individ in cazul furnicilor nu este furnica, ci intregul musuroi. Toate furnicile dintr-un musuroi au exact acelasi cod genetic, la fel cum toate celulele din corpul nostru poarta acelasi cod genetic. Prin urmare, furnicile dintr-un musuroi actioneaza ca un tot unitar nu pentru ca sunt "sociale", ci pentru ca formeaza un singur organism individual.Cu alte cuvinte, furnicile (precum si alte insecte asa-zis sociale, ca albinele sau unele specii de viespi), sunt niste animale cu mult mai ciudate decat par la prima vedere, chiar si daca tinem cont de structura lor "sociala": ele sunt niste animale ale caror componente nu sunt incluse intr-un singur corp (asa cum de pilda toate componentele fiintei noastre sunt incluse sub piele), ci sunt "revarsate" intr-o multime de corpulete.

Sursa: www. softpedia.com

Va las pe voi sa trageti concluziile, sa faceti asocierile...sa prindeti frumusetea mesajului :)