1. Acum, aşa vorbeşte Domnul care te-a făcut, Iacove, şi Cel ce te-a întocmit, Israele! „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu.
2. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde.
3. Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba, în locul tău.
4. De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta.
1 I love you, O LORD, my strength.
2. Doamne, Tu eşti stânca mea,
cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!
2 The LORD is my rock, my fortress and my deliverer; my God is my rock, in whom I take refuge. He is my shield and the horn [a] of my salvation, my stronghold.
3. Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!”, şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei.
3 I call to the LORD, who is worthy of praise, and I am saved from my enemies.
4. Mă înconjuraseră legăturile morţii şi mă îngroziseră râurile pieirii;
4 The cords of death entangled me; the torrents of destruction overwhelmed me.
5. mă înfăşuraseră legăturile mormântului şi mă prinseseră laţurile morţii.
5 The cords of the grave [b] coiled around me; the snares of death confronted me.
6. Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
6 In my distress I called to the LORD; I cried to my God for help. From his temple he heard my voice; my cry came before him, into his ears.
7. Atunci s-a zguduit pământul şi s-a cutremurat, temeliile munţilor s-au mişcat şi s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.
8. Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţâşneau din ea.
8 Smoke rose from his nostrils; consuming fire came from his mouth, burning coals blazed out of it.
9. A plecat cerurile şi S-a coborât: un nor gros era sub picioarele Lui.
9 He parted the heavens and came down; dark clouds were under his feet.
10 He mounted the cherubim and flew; he soared on the wngs of the wind.
10. Călărea pe un heruvim şi zbura, venea plutind pe aripile vântului.
11 He made darkness his covering, his canopy around him— the dark rain clouds of the sky.
11. Întunericul Şi-l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.
12 Out of the brightness of his presence clouds advanced, with hailstones and bolts of lightning.
12. Din strălucirea care se răsfrângea înaintea Lui ieşeau nori care aruncau grindină şi cărbuni de foc.
13 The LORD thundered from heaven; the voice of the Most High resounded. [c]
13. Domnul a tunat în ceruri, Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul cu grindină şi cărbuni de foc.
14 He shot his arrows and scattered the enemies , great bolts of lightning and routed them.
14. A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i-a pus pe fugă.
15 The valleys of the sea were exposed and the foundations of the earth laid bare at your rebuke, O LORD, at the blast of breath from your nostrils.
15. Atunci s-a văzut albia apelor şi s-au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.
16 He reached down from on high and took hold of me; he drew me out of deep waters.
16. El Şi-a întins mâna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari;
17 He rescued me from my powerful enemy, from my foes, who were too strong for me.
17. m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, care erau mai tari decât mine.
18 They confronted me in the day of my disaster, but the LORD was my support.
18. Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.
19 He brought me out into a spacious place; he rescued me because he delighted in me.
19. El m-a scos la loc larg şi m-a scăpat, pentru că mă iubeşte.
20 The LORD has dealt with me according to my righteousness; according to the cleanness of my hands he has rewarded me.
20. Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea, mi-a răsplătit după curăţia mâinilor mele:
21 For I have kept the ways of the LORD; I have not done evil by turning from my God.
21. căci am păzit căile Domnului şi n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
22 All his laws are before me; I have not turned away from his decrees.
22. Toate poruncile Lui au fost înaintea mea şi nu m-am depărtat de la legile Lui.
23 I have been blameless before him and have kept myself from sin.
23. Am fost fără vină faţă de El şi m-am păzit de fărădelegea mea.
24 The LORD has rewarded me according to my righteousness, according to the cleanness of my hands in his sight.
24. De aceea, Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
25 To the faithful you show yourself faithful, to the blameless you show yourself blameless,
25. Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;
26 to the pure you show yourself pure, but to the crooked you show yourself shrewd.
26. cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.
27 You save the humble but bring low those whose eyes are haughty.
27. Tu mântuieşti pe poporul care se smereşte şi smereşti privirile trufaşe.
28 You, O LORD, keep my lamp burning; my God turns my darkness into light.
28. Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu.
29 With your help I can advance against a troop [d] ; with my God I can scale a wall.
29. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
30 As for God, his way is perfect; the word of the LORD is flawless. He is a shield for all who take refuge in him.
30. Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite, cuvântul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.
31 For who is God besides the LORD ? And who is the Rock except our God?
31. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
32 It is God who arms me with strength and makes my way perfect.
32. Dumnezeu mă încinge cu putere şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
33 He makes my feet like the feet of a deer; he enables me to stand on the heights.
33. El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor şi mă aşază pe înălţimile mele.
34 He trains my hands for battle; my arms can bend a bow of bronze.
34. El îmi deprinde mâinile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.
35 You give me your shield of victory, and your right hand sustains me; you stoop down to make me great.
35. Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, şi îndurarea Ta mă face mare.
36 You broaden the path beneath me, so that my ankles do not turn.
36. Tu lărgeşti drumul sub paşii mei, şi nu-mi alunecă gleznele.
37 I pursued my enemies and overtook them; I did not turn back till they were destroyed.
37. Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung şi nu mă întorc până nu-i nimicesc.
38 I crushed them so that they could not rise; they fell beneath my feet.
38. Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad sub picioarele mele.
39 You armed me with strength for battle; you made my adversaries bow at my feet.
39. Tu mă încingi cu putere pentru luptă şi răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
40 You made my enemies turn their backs in flight, and I destroyed my foes.
40. Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 They cried for help, but there was no one to save them— to the LORD, but he did not answer.
41. Ei strigă, dar n-are cine să-i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
42 I beat them as fine as dust borne on the wind; I poured them out like mud in the streets.
42. Îi pisez ca praful pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.
43 You have delivered me from the attacks of the people; you have made me the head of nations; people I did not know are subject to me.
43. Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor pe care nu-l cunoşteam îmi este supus.
44 As soon as they hear me, they obey me; foreigners cringe before me.
44. El ascultă de mine la cea dintâi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.
45 They all lose heart; they come trembling from their strongholds.
45. Fiilor străinului li se înmoaie inima de mine şi ies tremurând din cetăţuile lor.
46 The LORD lives! Praise be to my Rock! Exalted be God my Savior!
46. Trăiască Domnul şi binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
47 He is the God who avenges me, who subdues nations under me,
47. Dumnezeu, Răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele
48 who saves me from my enemies. You exalted me above my foes; from violent men you rescued me.
48. şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai presus de potrivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.
49 Therefore I will praise you among the nations, O LORD; I will sing praises to your name.
49. De aceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cânta spre slava Numelui Tău.
50 He gives his king great victories; he shows unfailing kindness to his anointed, to David and his descendants forever.
50. El dă mari izbăviri împăratului Său şi dă îndurare unsului Său: lui David şi seminţei lui pe vecie.
| Numai oamenii singurtotulatici cunosc adevaratele valori ale prieteniei. Pentru ceilalti exista familiile; pentru un singuratic sau un exilat prietenii reprezinta . | |||||
| Willa Cather Desi lumea este plina de suferinta exista in acelasi timp si capacitatea de a trece peste aceasta. Helen Keller
| |||||
Problema
Singurătatea este o conştientizare dureroasă a faptului că nu avem un contact semnificativ cu cei din jur. Este o stare de goliciune interioară care poate să fie acompaniată de tristeţe, de descurajare, de un sentiment de izolare, lipsa odihnei, de anxietate şi de o dorinţă aprigă de a fi dorit de cineva.
Este cea mai obişnuită „neobişnuită” problemă care există în rândurile adolescenţilor. Este comună pentru că există peste tot. Este neobişnuită pentru că nici o altă problemă din cele cu care se confruntă adolescenţii nu este atât de larg răspândită. Studii recente arată că în fiecare săptămână, unul din patru oameni va suferi de singurătate. Adolescenţii sunt cei mai vulnerabili, şi de aceea suferă cel mai mult din pricina singurătăţii. Ei au o dorinţă enormă şi o nevoie de a fi acceptaţi de către cei de o vârstă cu ei.
Sunt trei feluri de singurătate. Prima este singurătatea emoţională. Este rezultatul pierderii unei relaţii intime. Adolescentul are nevoie de a clădi o altă relaţie inimă. Al doilea fel de singurătate este cea socială. Este rezultatul sentimentului că tânărul nu este o parte activă a vieţii. Adolescentul are nevoie de a face parte dintr-un grup de prieteni. Al treilea tip de singurătate este cea existenţială. Este rezultatul sentimentului de separare de Dumnezeu. Adolescentul simte că nu are nici un scop în viaţă. Ei au nevoie de a clădi o relaţie cu Dumnezeu şi cu o comunitate de credincioşi.
Cauze
Sunt multe cauze ale singurătăţii şi de obicei doar un profesionist poate să identifice aceste cauze. Mai jos sunt prezentate câteva din cauzele primare ale singurătăţii, însă lista nu este exhaustivă.
1. O imagine negativă despre sine. Adolescentul are o perspectivă negativă cu privire la corpul său, la sănătate, la modul în care arată şi la comportament. Pentru că au foarte puţină încredere în ei înşişi, clădesc foarte greu prietenii.
2. Relaţii familiale precare. Studiile au arătat că există o corelaţie între cei care experimentează singurătatea şi cei care au petrecut foarte puţin timp cu familia, în timp ce erau copii. Această lipsă de legătură cu membrii familiei a degenerat în singurătate.
3. Factorii sociali. Trăim într-o societate care promovează singurătatea. Oamenii sunt mai mobili azi decât au fost vreodată în istoria omenirii. În vremea comunismului o călătorie era foarte crunt restricţionată. O familie nu se putea muta cu uşurinţă dintr-un oraş în altul. Din această cauză, relaţiile de familie erau clădite solid pentru generaţii întregi. Acum este foarte uşor să călătoreşti şi este o migraţie mare înspre oraş. Oamenii se mută foarte des. Rezultatul este o relaţie foarte superficială cu cei din jur. Lumea a început să se mişte foarte rapid. Poate că trăim alături de mii de oameni, însă nu avem timp să stabilim relaţii cu ei. Şi, în cele din urmă, televiziunea a făcut foarte mult pentru a promova singurătatea, pe măsură ce adolescenţii se retrag din viaţa cotidiană pentru a sta în faţa televizorului ore întregi.
4. Circumstanţele temporare. Acestea includ circumstanţe de genul despărţirii între un băiat şi o fată, sau faptul că un băiat „ne-atletic” îşi pierde prietenii, care tocmai au intrat într-o echipă sportivă, sau un proaspăt intrat la o facultate, care nu are nici un prieten, sau un adolescent care s-a mutat de curând împreună cu familia. Acestea sunt toate nişte circumstanţe temporare care aduc după ele sentimente temporare de singurătate.
5. Atitudini. Sunt multe feluri de atitudini pe care le poate avea un adolescent, care pot să contribuie la singurătate. Una este atitudinea de competitivitate. Scopul devine faptul de a avea succes în viaţă, nu de a dezvolta relaţii semnificative de-a lungul drumului. Acest lucru ne va face să ajungem să rănim pe oam
eni, în dorinţa noastră de a avea succes. Societatea încurajează şi ea un spirit independent. O atitudine conform căreia nu avem nevoie de nimeni. Materialismul ne împinge să acaparăm tot ce putem pentru noi înşine, adesea călcându-i în picioare pe cei din jur. Şi, în cele din urmă, o atitudine care cere tot mai multe a devenit obişnuită în societate, unde ne luptăm pentru drepturile noastre şi cerem corectitudine din partea celor din jur. Acest lucru ne depărtează faţă de semenii noştri.
6. Temeri. Acest lucru include temerile de a deveni intimi cu cineva, de a fi cunoscuţi, de a fi respinşi sau de a fi răniţi. O persoană gândeşte că singurătatea ar putea fi dureroasă, însă aceste dureri de care vorbim sunt mai acute, şi de aceea tânărul evită relaţiile pentru a se proteja de temerile sale.
7. Ostilitate. Unii tineri sunt mânioşi şi au resentimente. Acest lucru îi înstrăinează de cei din jurul lor. Această alienare produce mai multă frustrare şi mânie, care adâncesc sentimentele de singurătate. Este un cerc vicios.
8. Lipsa unei abilităţi de a comunica. Adolescentul fie nu vrea să comunice cu alţii, fie nu ştie cum să o facă. Uneori, simplul fapt de a îi învăţa pe tineri nevoia de a comunica sau modul în care trebuie să o facă poate să rezolve problema singurătăţii.
9. Cauze spirituale. În mod categoric, rebeliunea deschisă împotriva lui Dumnezeu poate să cauzeze probleme existenţiale. Păcatele nemărturisite ne blochează relaţia cu Dumnezeu.
10. Alte cauze. Aşa cum am menţionat anterior, sunt atât de multe cauze ale singurătăţii, încât nu putem să le listăm aici pe toate. Însă, unele pot include sfiala, sentimentul că eşti neînţeles, conflictele nerezolvate cu cei din jur, sentimentul de a te simţi nedorit, separarea fizică de oamenii pe care îi iubim, sentimentul că nu aparţii nimănui, respingerea, boala fizică, critica din partea unei persoane influente, faptul de a fi prea ocupaţi, moartea unui prieten sau a cuiva iubit, dorinţa după o relaţie care nu se dezvoltă, sau încheierea unei relaţii.
Efecte
1. Efecte fizice. Sunt multe efecte fizice ale singurătăţii. Obiceiurile de mâncat şi de dormit sunt schimbate. Unii vor mânca sau vor dormi mai mult, în timp ce alţii se vor lipsi de mâncare şi de somn. Cei care vor mânca mai mult se vor îngrăşa, ceea ce va însemna că senzaţia că nu le place de modul în care arată se va accentua şi mai mult. Însă cei care mănâncă mai puţin vor pierde în greutate şi lucrul acesta va rezulta în cele din urmă în disperare şi în sentimentul că nu sunt importanţi. Pofta este un alt rezultat al singurătăţii. Ei pot de asemenea să aibă dureri în trupul lor, în special slăbiciune în picioare. Umerii lor se lasă tot mai jos şi colţurile gurii au tendinţa de a se lăsa şi ele în jos. Ei vor începe să meargă mai încet şi cu durere. Alţii ar putea să se retragă în ei înşişi şi să tacă tot timpul.
2. Efecte spirituale. Ei vor simţi că nu mai au părtăşie cu Dumnezeu, poate chiar vor simţi că Dumnezeu i-a părăsit.
3. O părere proastă despre sine. Ştiu ce gândiţi. Tocmai am scris că aceasta este o cauză a singurătăţii şi acum spun că este de fapt un efect al acesteia. Acesta este cercul vicios al singurătăţii. Părerea proastă despre sine poate cauza singurătatea şi apoi singurătatea creează la rândul ei părere şi mai proastă despre sine. Ei se vor simţi fără valoare şi ne-iubiţi de nimeni. Ei vor simţi că lipsa prietenilor este rezultatul propriului lor eşec. Mulţi dintre ei se vor retrage în ei înşişi şi vor începe să aibă comportamente distructive, cum este abuzul şi faptul de „a-ţi plânge de milă”. Surprinzător, unii din ei vor ajunge chiar să aibă un comportament distructiv constând în mândrie. Acest lucru va apare atunci când vor simţi că toată lumea se învârte de fapt în jurul lor.
4. Dependenţă. Oamenii singuri tind să se lipească de alţi oameni. Cei din jur vor simţi că toată energia lor este suptă de aceşti singuratici. Această dependenţă începe odată cu apariţia sentimentului că ei nu se mai pot ocupa prin propriile puteri de viaţa lor emoţională. Aşa că ei se aşteaptă ca alţii din jur să acopere această nevoie. Ei vor începe curând să aibă pretenţii de la cei de care au început să depindă. Şi acest lucru va face ca oamenii să înceapă să îi evite. De aici, mai multe sentimente de singurătate.
5. Depresie şi disperare. Singurătatea se transformă în depresie, ceea ce duce la disperare şi chiar la sinucidere. Adolescenţii tind să păstreze sentimentele lor pentru ei înşişi, pentru că le este teamă să exprime cum se simt, sau pentru că nu ştiu cum să îşi exprime sentimentele. Acest lucru îi împinge la mai multă disperare şi singurătate.
6. Violenţă. Unii oameni singuri se mânie, mai degrabă decât să devină depresivi. Nu este coincidenţă faptul că violenţa este în creştere, în acelaşi timp în care şi singurătatea este în creştere.
7. Abuzul de substanţe. Mulţi adolescenţi singuri se vor îndrepta înspre alcool sau droguri, ca şi modalitate de a scăpa de singurătate. Acest lucru adaugă mai mult la problemele pe care ei le au deja.
Biblia şi singurătatea
Poetul orb John Milton a înţeles primul lucru pe care l-a observat Dumnezeu ca fiind greşit în legătură cu singurătatea (Geneza 2:18). Dumnezeu ştia că cea mai importantă dintre creaţiile Lui va avea nevoie de companie şi de părtăşie cu cineva. Aşa că Dumnezeu a creat-o pe Eva. Apoi păcatul i-a făcut să se despartă de Dumnezeu şi unul de celălalt. Mulţi eroi din Biblie au simţit momente de singurătate. David s-a simţit singur (Psalmul 25:16). Ioan şi-a sfârşit viaţa de unul singur, pe insula Patmos. Pavel a petrecut ultimele lui zile în închisoare şi a scris despre singurătatea lui şi despre dorinţa lui ca prietenii să vină şi să îl viziteze (2 Timotei 4:9-12). Chiar şi Isus S-a simţit singur în ultima Lui noapte în grădina Ghetsimani. Toată Scriptura se concentrează asupra nevoii noastre de părtăşie cu Dumnezeu şi cu cei din jur: Numeri 11, 1 Împăraţi 18-19, Psalmul 37:1-4, 23, 24, Psalmul 68:5,6, Psalmul 102, Eclesiastul 4:9-12, Isaia 26:3, Ioan 8:29, 14:1-27, 2 Timotei 4:16-18.
Răspunsul nostru
Mulţi îi sfătuiesc pe cei care sunt singuri să îşi schimbe serviciile, să intre într-un club, să se căsătorească, să se recăsătorească, să călătorească, să se mute, să se distreze, să se înconjoare cu oameni, să se uite la televizor, să asculte muzică, să citească o carte bună, să se apuce de un hobby, să se ofere voluntari în slujire. Acestea sunt cu toate nişte simple remedii pentru durerea pe care o produce singurătatea, însă ele nu rezolvă problema în sine.
1. Ascultă. Încurajează-i pe tineri să discute liber despre singurătatea lor. Foloseşte întrebări ca şi acestea:
a. Poţi să descrii ce simţi şi ce gândeşti?
b. Te-ai confruntat cu sentimente de singurătate vreodată?
c. Când se întâmplă să te simţi singur?
d. Când se întâmplă să nu te simţi singur?
e. Sunt momentele când astfel de sentimente pleacă de la tine? Descrie-le.
f. Care sunt câteva din modalităţile prin care încerci să te ocupi de aceste sentimente?
Evită întrebări cu „de ce?”, aşa cum sunt: De ce crezi că eşti singur? De ce te resping cei din jur? Concentrează-te asupra unor întrebări cu „ce?” (ce te face să te simţi mai bine?), şi „cum” (cum crezi că vei putea să răspunzi, atunci când eşti copleşit de singurătate?).
2. Identifică-te. Atunci când îi asculţi pe tineri, apleacă-te înspre ei şi asigură-te că ai contact vizual cu ei. Dă din cap afirmativ, în mod ocazional pentru a arăta că asculţi şi că înţelegi ceea ce ei spun. Reflectă asupra afirmaţiilor cheie pe care ei le fac. De exemplu, fă rezumatul a ceea ce ei spun: te simţi…. Vrei să spui că…. În momente de linişte sau de lacrimi, aşteaptă în linişte şi cu răbdare. Nu căuta să spui: „Ştiu cum te simţi” sau să povesteşti lucruri din trecutul tău pe care le crezi asemănătoare cu experienţa prin care trec ei, pentru că astfel de încercări nu fac nimic altceva decât să aducă atenţia asupra noastră. Trebuie să comunici cu ei faptul că nu sunt singuri în sentimentul lor de singurătate, şi că mulţi alţi tineri experimentează de asemenea aşa ceva. Mulţi dintre adolescenţi simt că se întâmplă ceva teribil cu ei, şi au nevoie de asigurarea faptului că ceea ce simt ei simt este normal.
3. Afirmă. Fii atent la fiecare oportunitate de a îi încuraja cu sinceritate şi credincioşie, în special când părerea proastă despre sine este cauza singurătăţii lor. Comunică cu ei faptul că fiecare fiinţă umană este de valoare şi iubită, că fiecare păcat poate să fie iertat, că abilităţile şi darurile pot să fie dezvoltate, şi că toţi oamenii au slăbiciuni cu care se poate trăi şi la care trebuie să lucreze.
4. Condu. Cu blândeţe, însă în acelaşi timp cu fermitate, condu-l pe tineri la a vorbi despre cauzele şi efectele singurătăţii lor. Ajută-i cu sensibilitate să accepte responsabilitatea pentru singurătatea lor. De exemplu, dacă mânia lor îi face pe oameni să îi evite, ajută-i să conştientizeze acest lucru. Trebuie să îi faci să răspundă la trei întrebări: Se datorează singurătatea unei situaţii temporare? Dacă singurătatea lor este cauzată de faptul că prietenii lor sunt departe de ei, într-o tabără, atunci ei trebuie asiguraţi de faptul că aceştia se vor întoarce. Se datorează singurătatea unor circumstanţe în schimbare? De exemplu, caută să vezi dacă prietenul său s-a mutat, sau dacă părinţii săi au divorţat recent, sau dacă un bunic tocmai a murit. Trebuie să îi ajuţi să facă schimbări în vieţile lor. Ajută-i să treacă peste pierdere şi să îşi găsească noi prieteni.
Se datorează singurătatea unor lucruri care sunt în interiorul tinerilor? De exemplu, caută să vezi dacă: sunt timizi, le e teamă să îşi facă prieteni, au anumite caracteristici care îi fac pe cei din jur să se depărteze de ei, sau au nişte comportamente sociale în afara cadrelor normale. Asigură-te în final că le oferi călăuzire spirituală. Creştinii nu sunt imuni la singurătate, însă nu vor putea să biruiască aceste sentimente fără o relaţie cu Dumnezeu. Condu-i înspre Dumnezeu şi înspre biserica locală. Dacă sunt credincioşi, ajută-i să îşi clădească o viaţă de rugăciune şi să se implice în închinare. Roagă-te cu ei şi cere sprijinul lui Dumnezeu.
5. Dezvoltă un plan. Stabileşte scopuri specifice şi ajută-i să facă paşi mici înspre atingerea acestora. Afirmă scopurile respective într-o manieră pozitivă. De exemplu, un scop ar putea fi acela de a invita un prieten să se plimbe cu ei prin parc. Un scop afirmat în mod greşit poate fi acela de a decide să nu îşi petreacă tot week-end-ul stând singuri în casă. Acesta este un scop negativ.
6. Prezintă. Dacă situaţia continuă să se înrăutăţească, sau dacă comportamentul tânărului merge din rău în mai rău, sau dacă tânărul începe să vorbească despre sinucidere, este momentul să ceri ajutor de specialitate. Nu rezolva problema de unul singur.
Material tradus şi folosit cu permisiunea Reach Out Youth Solutions(resursecrestine.com)
