Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima

1 Nu te făli cu ziua de mâine,
căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 Să te laude altul,
nu gura ta,
un străin,
nu buzele tale.

3 Piatra este grea,
şi nisipul este greu,
dar supărarea pe care
o pricinuieşte nebunul
este mai grea decât amândouă. -

4 Furia este fără milă
şi mânia năvalnică,
dar cine poate
sta împotriva geloziei? -

5 Mai bine o mustrare pe faţă
decât o prietenie ascunsă. -

6 Rănile făcute de un prieten
dovedesc credincioşia lui,
dar sărutările unui vrăjmaş
sunt mincinoase. -

7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,
dar pentru cel flămând
toate amărăciunile sunt dulci. -

8 Ca pasărea plecată
din cuibul ei,
aşa este omul
plecat din locul său.

9 Cum înveseleşte untdelemnul
şi tămâia inima,
aşa de dulci sunt sfaturile
pline de dragoste ale unui prieten. -

10 Nu părăsi pe prietenul tău
şi pe prietenul tatălui tău,
dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:
mai bine un vecin aproape
decât un frate departe. -

11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima,
şi atunci voi putea
răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 Omul chibzuit vede răul
şi se ascunde;
dar proştii merg spre el
şi sunt pedepsiţi. -

13 Ia-i haina,
căci s-a pus chezaş
pentru altul,
ia-l zălog în locul unei străine. -

14 Binecuvântarea aproapelui
cu glas tare dis-de-dimineaţă,
este privită ca un blestem. -

15 O streaşină,
care picură necurmat într-o zi de ploaie,
şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.

16 Cine o opreşte,
parcă opreşte vântul,
şi parcă ţine untdelemnul
în mâna dreaptă. -

17 După cum fierul ascute fierul,
tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. -

18 Cine îngrijeşte
de un smochin va mânca din rodul lui,
şi cine-şi păzeşte stăpânul
va fi preţuit. -

19 Cum răspunde
în apă faţa la faţă,
aşa răspunde inima
omului inimii omului. -

20 După cum locuinţa morţilor
şi adâncul nu se pot sătura,
tot aşa nici ochii omului
nu se pot sătura. -

21 Ce este tigaia pentru
lămurirea argintului
şi cuptorul pentru
lămurirea aurului:
aceea este bunul
nume pentru un om. -

22 Pe nebun
chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă,
în mijlocul grăunţelor,
nebunia tot n-ar ieşi din el. -

23 Îngrijeşte bine de oile tale,
şi ia seama la turmele tale.

24 Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic,
şi nici cununa nu rămâne pe vecie. -

25 După ce se ridică fânul,
se arată verdeaţa nouă,
şi ierburile de
pe munţi sunt strânse. -

26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte,
şi ţapii pentru plata ogorului;

27 laptele caprelor
ţi-ajunge pentru hrana ta,
a casei tale,
şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.